Împărtășania

Ce este Sfânta Euharistie?

​

Element central al vieții liturgice în Biserica Ortodoxă, Sfânta Împărtășanie este Taina prin excelență și modalitatea prin care noi, creștinii devenim părtași la Trupul și Sângele Mântuitorului Hristos. Intrăm astfel nu doar în comuniune directă cu Dumnezeu, ci și consolidăm legăturile cu ceilalți credincioși și formăm Biserica, care este adunarea credincioșilor.

​

Originea Sfintei Împărtășanii o găsim în cuvintele rostite de Mântuitorul la Cina cea de Taină. Evangheliile ne relatează că Domnul a luat pâine și vin, le-a binecuvântat și le-a spus ucenicilor:

​

Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu

și

Beți dintru acesta toți, căci acesta este sângele Meu, al Legii celei noi,

care pentru mulți se varsă pentru iertarea păcatelor. 

(Matei 26, 26-28)

​

Cina cea de Taină este nu doar momentul instituirii Euharistiei, ci și cel în care Sfinții Apostoli – și prin ei, Biserica – primește sarcina de a repeta acest moment până la sfârșitul veacurilor:

 

Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea 

(Luca 22, 19)

​

​

Simbol sau realitate?

​

Însă Sfânta Împărtășanie nu reprezintă o pioasă rememorare simbolică a Cinei celei de Taină. În Biserica Ortodoxă, Sfânta Împărtășanie este transformarea reală – în chip mistic – a pâinii și vinului în Trupul și Sângele Domnului, iar împărtășirea cu ele, hrană a vieții veșnice.

​

Pentru creștinii ortodocși, participarea la Sfânta Împărtășanie nu este opțională. Întâlnirea cu Iisus Hristos și cu semenii noștri prin împărtășirea din același Potir este chiar esența vieții creștine. Numai datorită împărtășirii constante ne putem întări relația cu Dumnezeu și îmbogăți viața interioară.

​

Cum și când ne împărtășim?

​

Acest lucru îl știau bine creștinii primelor veacuri. În Biserica primelor veacuri, creștinul ce nu se împărtășea trei duminici la rând (fără să fie sub penitență) era considerat ex-comunicat. Participarea la Sfânta Liturghie fără cuminecarea cu Trupul și Sângele Domnului era privită ca o anomalie. Din multiple motive, această conștiință a importanței Euharistiei a slăbit în ultimele decenii în multe locuri din țara noastră.

​

Tocmai de aceea, urmând învățăturii Sfinților Părinți și Arhiereului nostru, ÎPS Serafim, îi îndemnăm pe credincioșii Comunității noastre să se apropie de Sfântul Potir cât mai des posibil, ca semn al asumării vieții creștine autentice. Fără îndoială, apropierea de Trupul și Sângele Domnului se face cu frică și cu cutremur, prin pregătire temeinică: post, rugăciune și spovedanie.